deoarece zeii au plecat

Cativa tineri m-au intrebat, de-a lungul timpului, cum anume pot atinge excelenta profesionala. Pe tine te intereseaza raspunsul? (mai ales daca esti parinte de vietate dragalasa oarecum talentata)

Nu e nimic complicat si, in esenta, sunt necesare trei ingrediente:

• Interes pentru domeniul respectiv
• Abilitate de start (care urmeaza a fi dezvoltata)
• Perseverenta  (asta ar fi partea mai neplacuta)

De fapt lucrurile nu sunt atat de simple dar nu vreau sa te descurajez amintind si de prezenta unui mentor (un model de rol) sau de importanta faptului de a fi la locul potrivit in momentul potrivit (the dumb luck factor)

In cazul in care iti doresti (intens?) sa afli sau sa descoperi interesele purtatorului de gene aproape sigur nerecunoscator, nu exista o metoda mai buna decat urmatoarea: permite-i sa incerce cat mai multe activitati! Nici un psiholog nu poate privi in oglinda lui magica astfel incat sa-ti ofere un raspuns sigur, chiar daca oglinda are un nume faimos: The Strong Vocational Interest Blank.

Pe de alta parte interesul pentru o activitate anume nu prezice performanta in domeniul respectiv. Interesul este doar inceputul calatoriei. Mai sunt necesare o serie de insusiri supramedii (pot fi dezvoltate prin antrenament) si, cum spuneam, cativa stropi de perseverenta. De fapt, nu cativa stropi ci un numar colosal de cisterne. Am si cifre, daca esti curioasa:

12 ORE PE ZI, 7 ZILE PE SAPTAMANA, TIMP DE 10 ANI.

PS Curiozitatea se plateste, dupa cum poti observa.

Operatiunea Oameni foarte fericiti din Romania este in plina desfasurare. Am ajuns la 5 (cinci) persoane, 3 femei si 2 barbati, si mai am la dispozitie doi ani si sase luni. Cred ca sunt in grafic: mi-am propus sa creez  o retea sociala a fericirii (operez cu conceptul de fericire eudaimonica si ii multumesc, cu aceasta ocazie, prietenului Aristotel)

Da, este posibil sa existe si in Romania oameni foarte fericiti si asta fara a detine sapte autoturisme, asa cum este cazul unuia din vecinii mei (invidios pe mine). Pe (cativa dintre) acesti oameni mi-am propus sa-i conectez intr-un fel de retea  fara nici un alt scop in afara de acela de a-i determina pe elvetieni, cunoscuti pentru nivelurile lor cosmice de fericire, sa contemple posibilitatea de a se muta, temporar, in tara noastra.

De asemenea, tinerii care acum cocheteaza cu ideea de a o lua, incet-incet, spre Vest, afland de o astfel de retea, poate vor avea unele ezitari (e una din fantasmele mele de care nu ma pot vindeca, in ciuda unui tratament homeopat foarte eficient, administrat in doze minuscule)

Si pentru a oferi si unele dovezi, cu riscul de a-mi cauta incisivii si caninii, in viitorul apropiat, prin  iarba (a nu se interpreta gresit), iata un scurt citat:

…ca fac ceea ce mi-am dorit, in fiecare zi, fac oamenii sa zambeasca si sa fie fericiti ca pot face asta. Ce puteam sa cer mai mult? Ce puteam sa imi doresc mai mult? Ce ”flow” mai mare decat sa ma pierd in arta mea, asa cum o vad eu, aceea de a aduce zambetul  pe fata unui om care nu mai stie sa zambeasca?

PS Nu dau nume deoarece cateva din aceste persoane sunt casatorite si nu vreau sa am de-a face cu partenerii sau partenerele lor.

Maiculita, ce-am facut? Am dat o raita adineauri pe blogul domnului Sami, acela cu litere (Ph. D) la finalul numelui si ce-am descoperit ingrozit? 58 de…cum sa le zic…reactii emotionale cu valente pozitive, poftim!

Dragi vizitatori, nu am convenit impreuna (telepatick) ca ne oprim la 31? Ori avem o problema cu disciplina si autoritatea? (al patrulea sistem psihologic in opinia la fel de dezinformata a domnului Haidt, unul din psihologii mei preferati de peste ocean, alaturi de multi altii pentru care nu am suficiente oase in corp, da, am depasit numaratoarea pe degete)

Va reamintesc, respectuos, ca selectia naturala ne-a distribuit cu generozitate creiere preocupate de supravietuire (si sex, si sex!) si nu de adevar. Adevarul nu tine de foame iar cautarea lui diminueaza depozitele de glucoza din corp. Prin urmare, va rog, mai potoliti-va cu like-urile!

Dupa ce am vizualizat indelung, imobilizat in postura lotusului (Padmasana, pentru yoghinii  suedezi care ma citeste), o situatie publica in care sa-l oblig pe domnul Sas Seramis, doctor in psihologie (ce gluma colosala!), sa admita ce intentioneaza sa realizeze in aceasta viata (doar una dintr-un sirag nesfarsit de existente spiritually informed), ieri, in sfarsit, mi s-a implinit visul (recunosc, si cu ajutorul unei tinere vrajitoare care a oficiat un ritual intr-un boschet din parcul din apropiere, si asta doar pentru ca lenea mea proverbiala m-a impiedicat sa ma deplasez pana in padurea Baneasa)

Domnul Sami, cum am auzit ca ar fi (supra) numit de adoratori (persoane fixate in stadiul oral) a recunoscut public misiunea asumata de dansul, aproape sigur intr-un moment de luciditate diminuata de sevrajul prelungit in care se afla de luni bune, ca urmare a renuntarii la fumat dupa o cariera promitatoare de 20 de ani.

Pentru a face lucrurile (o asteptata  si necesara retractare) si mai complicate, purtat de acelasi entuziasm suspect domnul Sami a reluat declaratia pe blogul personal unde a primit deja, de la entitatile naive care stau cu gura cascata la el (scuze, nu pot sa ies din paradigma orala), 31 de laicuri.

http://www.sasseramis.ro/emanatii-psionice-educatia-stiintifica-in-psihologie

Nu vad ce as mai putea comenta. Ma tem doar pentru studentii dansului deoarece, daca e sa cred anumite unde cuantice receptate gratie unei strabunici de care sunt fantomizat, ea insasi contraidentificata cu un nepot care s-a inecat cu propria genograma in timp ce incerca sa o asimileze (bucal, desigur), din toamna va sustine primul curs de Psihologie Evolutionista din Bucuresti.

Doamne Dumnezeule, cum ai permis sa se intample asa ceva? Propun, pentru echilibru, un curs de Intelligent Design, daca se poate cu participarea extraordinara (profesor disociat) a domnului Richard Dawkins, cel care a aruncat in aer casele de pariuri, refuzand cu incapatanare sa moara intr-un accident providential inspirat de rugaciunile a milioane de credinciosi, purtatori de ceasuri si abonati la un sejur relativ lung in Eden, costuri de transport asigurate doar dus.

Nu inteleg de ce tanarul cu nume predestinat (astralo-numerologico-holistic) nu tolereaza psihologia mumbo-jumbo si variantele ei gobbledygook  (poti incerca pe silabe). Si mai putin inteleg decizia de a promova gandirea stiintifica in psihologie cand stie foarte bine (de la mine) cata nevoie au oamenii de iluzii confortabile si cat de greu sau imposibil de acceptat este adevarul.

Cu toate acestea, spre hazul porumbeilor lui Skinner, care au invatat sa fie supersitiosi, voi ruga prietenul meu imaginar, conservat din copilaria operatiilor concrete, sa caute urgent o pisica neagra si sa-i taie calea, apoi sa scuipe, oh, nu, sa saliveze usor in sanul lui Avraam si sa murmure o scurta incantatie in cinstea selectiei naturale antropomorfizate intr-un inginer lipsit de viziune (cu functia executiva a anticipatiei blocata), sigiland in planul astral (termen tehnic) dorinta mea ca domnul Sami sa-si implineasca fantasmagoricul plan. Asa sa ne-ajute Dumnezeu si, daca se poate, si cativa incubus! (entitati care nu au trecut cu succes faimosul test psihologic al cubului)

O prietena a blogului mi-a trimis un curs de genetica comportamentala predat la facultatea de psihologie din Sibiu. Off, tot nemtii!

Pentru a respecta adevarul istoric: si la facultatea de psihologie din Cluj (Universitatea Babes-Bolyai) exista un curs de genetica comportamentului uman, sustinut de Andrei Miu. Situl facultatii ofera chiar si programa analitica (la bibliografie este trecut Robert Plomin, amicul nostru mai vechi).

Deci se poate!

Astept cu interes veterotestamentaro-eschatologic alunecarea acestui curs spre est  si sud-est! Poate studentii facultatilor de psihologie din Bucuresti ar fi interesati sa afle cum este posibil ca doi gemeni care cresc separat, inca de la nastere, se casatoresc cu o femeie pe nume Linda (nu aceeasi, hihi!), divorteaza de ea si se recasatoresc, ulterior, cu Betty. Si alte lucruri extrem de plictisitoare.

PS As deschide chiar o casa de pariuri: in ce an Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei de la Universitatea din Bucuresti va oferi, in sfarsit, un curs de behavioral genetics? Dar un curs de psihoterapii validate stiintific? Si unul de psihologie evolutionista?  Poate chiar un curs de gandire critica aplicata in psihologie? (nu ma baga in seama, am avut un vis jungian azi noapte, prin urmare sunt epuizat cognitiv de incarcatura arhetipala a vietii mele onirice)