Pentru ca referendumul a trecut si, o data cu el, si febra mea politica, imi pastrez ideile apte sa genereze controverse pentru mine. Insa nu pot, macar din cand in cand, sa nu-mi exprim admiratia pentru originalitatea pare-se nesfarsita a unei doamne pe care nu o cunosc dar o citesc si o recomand. Lelia Munteanu.
Arhiva luna 10, 2012
Chip si Dale (la Nasturelu)
30 10 2012social climbing
30 10 2012Ah, cum pot fi atat de uituc! Am uitat sa precizez ca intre inaltime (parametru fizic) si status („inaltimea sociala”) exista o corelatie puternica. Faimoasele studii Whitehall (cu care ma delectez) au demonstrat-o limpede: daca esti mai inalt exista o probabilitate mai mare sa ajungi mai sus pe scara sociala.
Pentru ca exista o influenta secreta (paranormala) a inaltimii asupra disponibilitatii sefilor de a te promova? Nu, evident! Ci pentru ca acelasi set de factori care determina inaltimea determina si pozitia sociala in adultete.
Nutritia, carevasazica? (daca ai citit articolul anterior) Nu, prietene (dusmania scurteaza viata, asa se explica apelativul), ci ceea ce face posibila o nutritie de buna calitate!
Anume ce? (off, mi-am inghitit cuvintele)
la altitudine
30 10 2012Astazi am date (statistice), gratie unor persoane pe nume John Komlos si Robert Fogel. Le prezint imediat, o clipa, Sano Vita imi spune sa aleg sa fiu sanatos, asa ca aleg o noua bucatica de cantalup, stiind ca 100 de grame reprezinta 81% din doza zilnica recomandata de vitamina C (vei intelege imediat rostul acestei informatii nutritionale).
Bine (yummy yummy!), sa revenim: In Germania (pe atunci Bavaria), la mijlocul secolului 19, inaltimea medie a adultilor era de 167,3 cm. Exact in aceeasi perioada media barbatilor americani albi era la valoarea de 174,1 cm. Cu aproape 7 centimetri mai mult!
Si acum sa vedem cum stateau lucrurile putin mai tarziu, de exemplu la sfarsitul secolului 20 (adica peste 150 de ani): americanii erau la 178 cm (castigasera doar 4 cm) pe cand germanii se aflau la un incredibil 180 cm. Nu doar ca recuperasera deficitul de 7 cm dar chiar ii depasisera pe americani.
De ce? S-au schimbat genele in doar 150 de ani? Imposibil, genele au nevoie de zeci de mii de ani pentru schimbari semnificative la nivel de grupuri umane mari. Si atunci? Cum se explica saltul de 13 cm in doar 150 de ani? (al americanilor)
Inaltimea are o heritabilitate foarte inalta (peste 90%). Cu toate acestea, iata, schimbarea conditiilor de mediu (nutritia, in acest caz) poate avea un impact urias asupra unei trasaturi inalt heritabile. Da, parintii inalti tind sa aiba copii inalti. Dar de aici nu rezulta ca parintii de inaltime medie nu pot avea, si ei, copii inalti. Ba da: daca ii hranesc bine! (prin “bine” inteleg si proteine de origine animala, precizare pentru parintii obsesivi)
Ai inteles de ce ma (auto)tratez cu cantalup? Cu amendamentul ca, in cazul meu, e putin cam tarziu! (nu pot concura cu administratorul sitului, un gigant venit direct din NBA, simbolic vorbind, dar nici nu sufar prea tare, din moment ce sunt asemenea americanului mediu de acum 15 ani, chinuit acum de cosmarul pe nume Sandy) Insa tu, daca ai vietati dragalase in preajma sau doar in proiect, ai grija ce le dai sa manance. Usile la apartamentele clasice sunt proiectate pentru 200 de centimetri.
dincolo de machiaj
29 10 2012Candva, intr-o alta viata, fiind profesor, aveam o ora speciala in cadrul cursului de comunicare dedicata modalitatilor psihologice prin care poti fi atragator, mai ales la prima intalnire cu cineva (sau cu un public). Si asta fara sa fiu prieten cu Richard la Ruina sau membru PUA (nici nu stiam de existenta lor). Cursul producea o emotie speciala din motive usor de inteles. Acum regret ca nu am inserat si urmatoarele doua versuri dintr-un poem genial al lui Octavian Paler:
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
si nasul, cine este nasul?
28 10 2012Era sa treaca ziua fara un fragment 100% existentialist:
…viata insasi e o stare de tranzit intre nastere si moarte…un peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren…esti fericit ca ai prins un loc la clasa 1 sau la ferestra…altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoar…altii nu reusesc sa se prinda nici de scari, raman pe peron sa astepte urmatorul tren…Si fiecare uita, poate, un singur lucru…ca trenurile astea nu duc nicaieri…cel care a ocupat un loc la ferestra este, fara sa stie, egal cu cel care sta in picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul tren…in cele din urma se vor intalni cu totii undeva, intr-un desert, unde chiar sinele se transforma in nisip.
PS Ii inteleg pe adolescentii care isi petrec timpul pe Facebook. Daca profesorii de limba romana le-ar recomanda astfel de carti si ei le-ar citi, Doamne Dumnezeule, nici nu vreau sa ma gandesc…