Astazi fiica-mea a comis-o. Harst! (aceasta a fost consecinta, eu fiind cunoscut pentru reflexele mele ultarapide) Da, am lovit-o, dar sa nu crezi ca nu i-am oferit explicatii: „Draga mea”, i-am spus eu odraslei (e un exemplu fictiv, nu am o fetita de 5 ani), „eu sunt instrumentul lui Dumnezeu. Tu ai o karma grea, dintr-o viata anterioara, si aceste lovituri pe care ti le administrez, care imi sunt inspirate de Domnul nostru la care si tu te rogi, inainte de culcare, te ajuta sa te purifici.”
Ce zici, prodecez bine? Eu chiar cred ca odorul are o karma dificila, dintr-o viata anterioara (apare limpede pe astrograma), si, pentru a nu se confrunta cu evenimente neplacute, cand va fi mai mare, „accidente”, cum ar zice unii ignoranti din punct de vedere spiritual (dar care se cred destepti), mi se pare mai intelept sa se elibereze de ea acum. Eu nu vreau sa o bat, nu sunt o bruta si nici un impulsiv, dar o lovesc pentru binele ei. Peste un timp, spiritul ei, care intelege ratiunea superioara a loviturilor mele, imi va multumi, sunt convins de asta. Deja, la cate bataie a mancat pana acum, cred ca a compensat cel putin jumatate din karma cea rea (Marte retrograd in casa a saptea imi spune ca a fost o persoana violenta in relatia de cuplu, intr-una din vietile anterioare).
Mi-e necaz, totusi,pe unul din prietenii mei, un tip pe care il admir dar care nu va ajunge in Paradis, fiind ateu, care mi-a zis candva, si nu pot sa-mi scot asta din cap, ca ar fi de acord cu ideea ca Dumnezeu isi doreste ca noi sa evoluam dar nu poate pricepe de ce este nevoie sa ne chinuie si sa ne trimita tot felul de suferinte („accidentele”), adica, pe scurt, sa ne faca rau. M-a pus un pic pe ganduri si uneori ma roade aceasta idee. Totusi, increderea mea in Dumnezeu este deplina: „Doamne, tu stii mai bine, cine sunt eu sa-ti contest vointa?”
Insa nenorocitul de gand revine din cand in cand. In fond, daca Dumnezeu face pe cineva sa sufere, deoarece a gresit si vrea sa-l invete ceva, nu ar putea gasi o formula mai blanda? Mai inteligenta? Mai umana? (ptiu!) Si, atunci cand Dumnezeu trimite suferinta asupra cuiva, mai putem spune ca respecta drepturile omului?
Nu le respecta, normal, dar Dumnezeu este deasupra drepturilor omului, acesta este raspunsul corect. Daca Dumnezeu face pe cineva sa sufere El o face cu un sens, actiunea respectiva face parte dintr-un plan mai larg pe care mintea omeneasca nu-l poate patrunde (de exemplu, desi eu sunt un pacifist, o persoana nonviolenta, un fel de verisor al lui Albert Schweitzer, Dumnezeu se foloseste de mana mea pentru a diminua karma putreda a lu’ fie-mea).
Sunt sigur ca tu, draga cititorule, cu mintea ta limitata de animal rational, nu poti intelege aceste taine, dupa cum nici eu nu le inteleg pana la capat. Si, purtat de asa-zisa ta logica de maimuta fara par (vezi Desmond Morris), ai fi inclinat sa spui ca explicatiile mele sunt doar niste rationalizari ridicole, de care ar rade si curcile daca ar avea putin mai multa minte (si muschi zigomatici). Dar eu stiu ca sunt adevarate pentru ca le simt adevarate, in sufletul meu. Si mai stiu ca fata mea este pe maini bune, mai ales daca va continua sa-si spuna rugaciunile si sa inteleaga ca Dumnezeu o iubeste si nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea lui.
Eu sunt doar un umil instrument in mainile Lui si nu-mi permit sa-L judec. Nu am aroganta oamenilor de stiinta sau, mai nou, a zanaticilor indoctrinati cu gandire critica. Acolo unde Dumnezeu bate creste frumos si apare mult rod. Nu-mi spune ca acestea sunt halucinatii sau mecanisme primitive de aparare. Tu nu stii ce simt eu. Iar eu simt ca Dumnezeu exista. Exista si actioneaza prin oameni. Si vrea sa-i faca mai buni.
Ia stai! Pfiii, asta mica mi-a varsat berea (sticla vichy, 0.33 litri)! Uite, vezi cum isi ingreuneaza karma? Ma duc sa o ajut sa se purifice. Ti-am zis cum, poti incerca si tu, daca ai puradei, e garantat. Kicks Incorporated. By God. Only for kids.