deoarece zeii au plecat

La insistentele unor tineri care se pregatesc (oare?) pentru a deveni psihoterapeuti am cedat si voi dezvalui un fragment dintr-un dialog pe care l-am purtat cu o clienta, cu mai mult timp in urma, cand credeam despre psihoterapie ca este mai eficienta decat este in realitate. Dialogul a fost inregistrat cu ajutorul unui dispozitiv ascuns in urechea unei statuete a lui Buddha, ales in mod deliberat pentru a inspira in clienta mea, dar mai ales in mine, starea de senilitate.

Cum? Ce-am zis? Ah, starea de seninatate, imi cer scuze, scriu de pe un smartphone foarte sensibil la atingere.

Clienta: Toti barbatii sunt la fel.

Terapeut (eu, cum ar veni): Anume in ce fel?

C: Vor mereu sa faci un lucru sau un altul.

T: Imi poti da un exemplu specific?

C: ei bine, prietenul meu m-a determinat sa vin aici.

T: Prietenul tau te-a facut sa vii aici.

C: Spune ca sunt mai tot timpul deprimata.

T: Imi pare rau sa aud ca esti deprimata.

C: E adevarat. Sunt nefericita.

T: Te gandesti ca faptul de a veni la mine te va ajuta sa nu mai fii nefericita?

C: Am nevoie de ajutor, acest lucru imi este clar.

T: Ce-ar insemna pentru tine sa primesti ajutor?

C: Probabil as invata sa am o relatie mai buna cu mama mea.

T: Spune-mi mai multe despre familia ta.

C: Mama mea are grija de mine.

T: Cine altcineva din familia ta mai are grija de tine?

C: Tatal meu.

T: Tatal tau?

C: Tu semeni cu tatal meu din anumite puncte de vedere.

T: Ce asemanari vezi?

C: Nu esti foarte agresiv dar mi se pare ca nu ai fi dorit ca eu sa observ asta.

T: Ce te face sa crezi ca nu sunt foarte agresiv?

C: Nu discuti in contradictoriu cu mine.

T: De ce crezi tu ca nu te contrazic?

C: Pentru ca te temi de mine.

T: Iti face placere sa te gandesti ca ma tem de tine?

C: Tatal meu se teme de oricine.

T: Ce altceva iti mai vine in minte cand te gandesti la tatal tau?

C: Persoane dominatoare.

T: Are asta vreo legatura cu faptul ca ai venit aici presata de prietenul tau?

Off, urasc transcripturile, asa ca ma opresc aici. Pretty smart, nu? Hai, zi ca nu am pus bine intrebarile! Fireste ca le-am pus bine, doar sunt profesionist. Insa as vrea sa-ti fac o marturisire: nu sunt intrebarile mele! Da, recunosc, terapeutul nu sunt eu (dar am o statueta a lui Buddha care imi aminteste de trecutul meu de Boddhisattva dintr-o existenta posterioara) insa dialogul este real.

Da, acest dialog a avut loc in realitate iar eu am intrat in posesia lui prin intermediul lui Robert Sternberg (un mosulica de treaba in varsta de 63 de ani, fost presedinte APA), ocazie cu care ii multumesc! (si ii fac si un pic de publicitate gratuita)

Dar cine este terapeutul? Sa fie un barbat? Sa fie o femeie? Da-mi voie sa te surprind, terapeutul (sic!) nu este nici un barbat, nici o femeie. Si nu este nici transsexual. Nu, imi pare rau, nu public secvente de dialog terapeutic cu origini extraterestre. In acest moment aproape sigur crezi ca ma joc (din nou?) cu ideile (sau doar cu sunetele), de aceea simt nevoia sa te asigur ca sunt serios.

Terapeutul este un calculator!

Cum, e capabil un calculator sa puna astfel de intrebari fara sa fi petrecut 2-3 ani relaxanti (dar scumpi) intr-o scoala de formare? Ihm! Trebuie sa fie un calculator performant,  o chestie din asta suprarealista de care doar japonezii sunt in stare!

Nope! Este un amarat de calculator din 1966! (cu un an inainte sa ma nasc) A fost creat (programul) de un anume Joseph Weizenbaum, de la M.I.T, intr-o perioada in care Carl Rogers era considerat un zeu (am trecut si eu prin faza asta, recunosc). Si, in spiritul corectitudinii politice, mai dezvalui un amanunt: „terapeutul” se numeste Eliza.

Poate nu am fost explicit: Eliza este o masina. Ea pune intrebari fara sa inteleaga o iota din ceea ce discuta. Si pariez ca, daca nu ti-as fi marturisit, impulsionat de cea mai sincera si onesta autenticitate, nu ti-ai fi dat seama.

De aici nu vreau sa intelegi ca psihoterapia centrata pe client (numita candva si „rogersiana”) ar fi lovita (mortal) de banalitate. Dar nu vreau sa intelegi nici altceva.

PS Doar de dragul anumitor cititori mai mentionez ca un anume Kenneth Colby, in 1963, a creat un program de calculator capabil sa interpreteze rolul unui client paranoid (Parry) in dialogul cu un psihoterapeut. Da, am si fragmentul acesta de dialog insa nu-l dau publicitatii deoarece nu vreau sa se interpreteze gresit. Dar nu rezist urmatoarei fantezii: cum ar fi daca Parry ar solicita ajutorul Elizei?

Colby K., “Artificial Paranoia.” Artif. Intell. 2(1) (1971), pp. 1–25

Colby K., “Turing-like Indistinguishability Tests for the Validation of a Computer Simulation of Paranoid Processes.” Artif. Intell. 3(1-3) (1972), pp. 199–221

Weizenbaum, Joseph (January 1966), “ELIZA — A Computer Program For the Study of Natural Language Communication Between Man And Machine”, Communications of the ACM 9 (1): 36–45, doi:10.1145/365153.365168

Tu muncesti (cum, chiar acum, cand citesti acest articol?) si, din banutii pe care ii primesti, accepti sa virezi o parte spre Fondul National al Asigurarilor de Sanatate (adica iti platesti asigurarea de sanatate). Dupa aceea, normal, te imbolnavesti. Dar ai asigurare, nu-i asa? Mergi la spital si nu este necesar sa achiti (integral) consultatia/interventia deoarece ai asigurare (altfel ce rost ar avea sa platesti asigurarea atunci cand esti sanatos?)

Ah, dar stai putin! La ce spital ziceai ca te duci? La unul de stat sau la o clinica privata? Pentru ca sa stii ceva: daca mergi la un spital privat degeaba ai (vei avea) asigurare medicala, acolo platesti integral. In acest caz, de ce mai mergi la un spital privat? (e ca si cum ai plati asigurarea de doua ori)

Sau poate ca intrebarea nu e bine pusa si trebuie reformulata: de ce mai platesti asigurare daca nu poti beneficia de ea asa cum alegi tu? (prietene, intreaba-i pe cei pe care i-ai votat, ei decid daca ai dreptul sau nu sa alegi servicii de o calitate mai buna avand asigurare medicala platita la zi)

Pe scurt: daca ai asigurare de sanatate, gratie unei contributii platite constiincios, trebuie sa mergi la un spital de stat, indiferent cum este el (si asigurarea ti se activeaza). Poti merge si la un spital privat, daca vrei, insa acolo asigurarea nu-ti foloseste la nimic. Dar banii platiti de tine (prin contributie) sunt folositi de un altul, cel care merge la un spital de stat.

Cool! Tu platesti si un altul beneficiaza. Compasiune budista, in opinia mea, desi nimeni nu circula prin tarisoara in robe portocalii. And just for fun: ministrul Sanatatii este un liberal.

PS Acest articol nu ar fi fost posibil fara tanarul jurnalist la care m-am referit anterior si care scrie intr-o maniera mult mai documentata si serioasa. Eu doar am sintetizat. Doamne Dumnezeule cel facator de minuni si adept al gandirii critice, iti multumesc ca sunt sanatos! Ma mai jeneaza tumoarea, uneori, dar e ok. Umoarea, umoarea am vrut sa spun, ce-o fi cu actele astea ratate din ultimul timp? Poate ar fi bine sa merg la medic, asa, preventiv. Da, da, asa voi face. Merg la un medic adevarat, un saman cu jeep (jur ca este adevarat, mi-a povestit cineva care s-a intors din Peru, dar nu dau alte informatii, e confidential).