Sunt preocupat de mult timp de psihologia inteligentei. (Si de erorile sistematice.) Dupa multi ani, in sfarsit, cred ca am inteles cateva lucruri despre percentila 95,despre limitele si promisiunile ei.
Si am pus la punct un sistem de sprijin si stimulare a copiilor. (Bine, bine, si a adultilor!)
http://dulce-amar.ro/tif-2016/
Suntem in luna octombrie. Tu esti clasa a saptea. In fiecare miercuri este o ora pe care o astepti cu nerabdare. De la 8 dimineata. Nu stii cand trece, iti pare rau cand se termina si apoi numeri zilele pana la urmatoarea intalnire.
Nu ai mai trait asa ceva in scoala. Nici nu credeai ca este posibil. Si nu are legatura cu profesorul, in primul rand. (Desi conteaza si asta.) Are legatura cu viata ta. Poti sa aplici imediat ceea ce inveti iar asta ti se pare, evident, foarte tare.
Pentru prima data nu te mai intrebi La ce imi va folosi asta? si nici prin cap nu-ti trece sa inventezi o scuza pentru a lipsi. Nu este „o materie” din cele cu care ai fost obisnuit (sau chinuit) in precedentii 6 ani de scoala. (In mod sigur nu este Algebra. Wink!) Se pare ca scoala se schimba, cu adevarat, si apar „ore” noi.
Brusc realizezi ca si in scoala poti invata lucruri de care ai nevoie in viata ta de zi cu zi ( in prezent dar si in viitor). Este ca si cum cineva si-ar fi facut timp sa stea de vorba cu tine si ar fi luat in serios ceea ce i-ai (fi) spus. Cumva nevoile tale incep sa conteze. Ti se recunoaste un fel de demnitate. (OK, poate nu folosesti exact acest cuvant.)
Si asta iti da un sentiment foarte placut. Aproape fizic. (In corp.) Miercuri de la 8 mergi cu bucurie la scoala. Pentru prima data dupa foarte mult timp.
Am intalnit recent un filolog care a reusit sa ma socheze (fara sa-si propuna) introducand in conversatie, as a matter of fact, cuvinte stranii precum date empirice, SPSS, ANOVA.
Nu credeam ca exista asa ceva (in Romania). Acum cred. Dar sunt ingrijorat (pentru mine). I was living in a cave. Plato’s Cave!
Esti parinte de copil scolar? (Sau se intampla sa ai aceasta specie, chiar acum, prin preajma?) Asculta-i cu atentie! Probabil spun unul din urmatoarele lucruri:
Ah, nu rostesc astfel de propozitii sau fraze? Se bucura de vacanta si ar dori sa tina mult, mult de tot? Sunt fericiti in aceste zile si nu pomenesc nimic, dar absolut nimic, despre scoala? (Cu exceptia celor loviti de soarta, cei care au primit lecturi si teme obligatorii.)
Cum iti explici? Vrei sa-ti explici? Ai suficient curaj pentru a rosti adevarul? Il voi spune eu (si pentru tine). Mentionez ca am petrecut in scoala 35 de ani, in calitate de elev, student si, in cele din urma, profesor intr-o facultate. (Deci am o anume experienta.)
M-am convins. Ar fi trebuit sa-mi dau seama din scoala elementara dar nu am fost atat de inteligent.
Scoala este o calamitate.
PS Din fericire, dezvoltarea rapida a tehnologiei (computere, tablete, Internet) va permite noilor generatii sa inteleaga repede acest adevar simplu si sa propuna alternative eficiente si interesante.
Oamenii sunt cu adevarat uimitori. Da. Isi fac singuri rau (sufera) folosind o varietate de mijloace. (Nu gandesc sau gandesc prost, iau decizii impulsive, sunt naivi si cumpara saltele magnetice vindecatoare cu 8.000 de lei (ai auzit de acest fenomen foarte la moda in Romania?), pun o presiune nevrotica pe copii etc.)
Pe scurt, probabil nimic nu se poate compara cu ceea ce isi face omul cu mana lui.
http://dulce-amar.ro/gender-impairment/