esti atat de frumoasa cand razi (de planurile tale copilaresti)

Am scris acest articol in octombrie 2010 si acum realizez ca este interminabil. Sper sa ai rabdare pana la final, mai ales daca ai un aparat de fitness acasa (pe care il folosesti pe post de cuier, desigur). Intre timp biblioteca mea s-a imbogatit cu Douglas Kenrick, Jena Pincott, Cindy Meston si David Buss. In mod intentionat am amanat-o pe Deirdre Barrett, psihologa evolutionista la Harvard Medical School, desi cartea ei are si poze (ilustratii, de fapt).

Industria aparatelor pentru fitness, ai auzit cumva de ea? V-ati intersectat intr-un mod profitabil? Se afla sub ochii tai, printr-un reprezentant? (asta daca nu e deja exilata in garaj) Nu, nu ma refer la centuri cu vibromasaj pentru slabit sau la aparate cu electrostimulare. Acestea sunt maruntisuri. Ma refer la STEX Cardio S25 TX (nu vrei sa stii cat costa, desi, daca predai la Universitate, ca mine,afla ca salariul pe doi ani nu este suficient) si la  Kettler Polo S (bicicleta de camera, doar 1.600 RON).

De ce ar cumpara oamenii astfel de echipamente sofisticate la preturi astronomice? De ce sa le instaleze in case, ocupand spatiu? De ce nu merg mai bine la o sala de fitness? Din motive psihologice, bineinteles! (Mugur Isarescu spunea recent ca economia este 30% psihologie. Desi il respect pe omul care pazeste vigilent finantele nationale cred ca procentul este mai mare)

Oamenii vor sa arate bine. Femeile, in special, vor sa arate foarte bine. De ce? Deoarece atractivitatea fizica le mentine in jocul cu mize uriase al evolutiei. Chiar si femeile maritate, avand deja copii? (Da, chiar si unele dintre ele, dar nu-ti spun acum de ce , pentru a nu tulbura mariajele).

Frumusetea fizica este un indicator pentru sanatate si fertilitate.

Toti barbatii potenti o evalueaza inconstient si raspund evolutionist, adica se simt atrasi. Insa lucrurile nu sunt asa de simple. Pentru a fi percepute ca frumoase, in conditiile in care anii trec si colagenul se rupe (pielea se lasa) iar elastina isi pierde din elasticitate, excesul de tesut adipos devine un cosmar (faimoasa forma de mar) iar ligamentele care sustin sanii incep sa se intinda, e nevoie de actiuni deloc balmajite sau dezorientate, anume de aparatele pentru fitness. Nu conteaza cat costa, a fi in continuare valabile pe piata competitiei si selectiei sexuale este un obiectiv crucial, apt sa induca (sau sa solicite) sacrificii financiare.

Toate bune si frumoase (sau mai degraba scumpe) doar ca nu e suficient ca respectivele aparate sa fie cumparate. Cineva trebuie si sa le foloseasca! Oare cine? (daca te recunosti perfect in acest exemplu, fara a ne fi intalnit vreodata, vei intelege brusc ce inseamna psihologia sociala si, mai ales, marketingul deschis catre aceste cunostinte)

De obicei, dupa o despartire dureroasa sau o separare temporara, ca sa nu mai zic de o „hotarare ferma” (folosesc ghilimele pentru a semnala ironia), eventual de Anul Nou, aceste echipamente costisitoare sunt achizitionate impreuna cu toate sperantele nerostite ascunse sub monitorul multifunctional sau in barele de aluminiu. Iti informezi cele mai bune prietene si, desigur, incepi sa exersezi. Un timp! Sa numaram impreuna: pana la primul mic accident? Pana la prima vacanta? Pana la prima consemnare corporatista peste program? Pana la prima gripa? Pana la prima casa? (scuze, asta e din alt film!)

Sase luni? Sunt nefiresc de optimist. Trei luni? Doua? Cateva saptamani? Putem face, impreuna, si un grafic: dupa entuziasmul generator de program sistematic urmeaza rationalizarile practicii neregulate si, dupa aceea, scuzele penibile asociate cu renuntarea definitiva. Aparatul este dezasamblat si aruncat intr-un colt (sau dus in garaj, vezi inceputul) deoarece vederea lui permanenta este deprimanta (daca as accepta sa asist astfel de depresii, ma gandesc, nu doar as putea pleca de la facultatea ba chiar le-as oferi burse colegilor mei mai tineri si, cum altfel, idealisti).

Cei care ti-au vandut aparatul stiau asta de la bun inceput, de aceea isi permit sa ofere inexplicabil de mari perioade de garantie (cinci ani!). Ei stiu ca nu vor oferi niciodata respectivul serviciu deoarece tu nu vei folosi suficient de mult aparatul astfel incat sa se strice. Ti se pare o lume cruda? Mie nu, e doar lupta pentru supravietuire, atenta la vulnerabilitatile, dorintele adanci si suferinta umana cotidiana. Cum sa nu te folosesti de psihologie pe un astfel de camp de batalie? Si de ce sa-i condamni pe cei care te exploateaza? Nu e vina lor daca tu nu stii cum esti.

De fapt, intr-un anume sens (subconstient), stii, tocmai de aceea platesti pretul exorbitant al respectivelor instrumente de generat iluzii in dormitor (poti citi ultima sintagma in mai multe sensuri). Ai platit 5, 10 sau 15 milioane impinsa de ceea ce economistii numesc  sunk costs (adica odata cumparate, reamintindu-ti ca ai dat o avere pe ele, esti motivata sa le folosesti regulat, pentru a-ti amortiza macar investitia). Acum trebuie sa exersezi deoarece altfel iti pierzi banii si risti sa pari o persoana irationala (nu ca n-ai fi, ca si mine, de altfel). E adevarat, e posibil ca Diadora DB2 sa fi fost cumparata de sot (iubit, amant-finantator), dar chiar si asa unele urme de constiinta morala pot fi inca vii.

Exista si oameni care utilizeaza in mod eficient, disciplinat si productiv aparatele fitness? Cu siguranta dar ei sunt putini. Nu pentru ei este proiectata aceasta piata, nu la ei se gandesc oamenii de marketing atunci cand isi fac diabolicele (o spun cu simpatie, cunosc cativa) calcule. Noi, consumatorii naivi, trebuie sa invatam sa ne protejam de aceste practici intelegandu-ne nevoile arhaice si gasind modalitati mai bune, infinit mai ieftine, pentru a le satisface (compara costurile de mai sus cu o investitie intr-o pereche de pantofi de sport si 2-3 tricouri nepretentioase, plus un abonament la o sala condusa de un instructor competent si dedicat)

Sunt aproape convins ca tu, vizitatorul acestui site, petreci o multime de timp la birou (eventual in fata calculatorului, altfel cum m-ai putea citi, fara sa stie seful tau), adica esti o persoana prinsa deja in plasa sedentarismului (8 ore pe zi de nemiscare?) si e destul de posibil sa ai si unele probleme cu caloriile (cu numarul lor). Daca esti, cu toate acestea, o persoana supla, pot paria pe un Magnetic Rower Deluxe ca esti si foarte disciplinata (si asta fara sa-ti aplic Big Five-ul), excluzand, evident, posibilitatea unui metabolism accelerat (spune-i „multumesc!” unui antecesor, de la care ai primit „gena”)

Nu doar corpul zvelt te face mai atragatoare (ca persoana) pentru sexul opus ci si constiinciozitatea (asa-i zice in Big Five, sinonime: integritate, seriozitate, consistenta interna) pe care supletea corpului tau o simbolizeaza („frate, munceste serios daca are un astfel de corp!”) Si nici nu-si doreste un astfel de ansamblu de trasaturi psihologice? Cine nu vrea un sot pe care sa se bazeze, care sa-si implineasca promisiunile si o sotie demna de incredere, loiala, responsabila, devotata? Mananci, calutule, un pic de ovaz eco?

Nu e vorba doar despre corpuri, aceasta e ideea pe care incerc sa o transmit. Fitnessul, in articolul de azi, si o multime de alte produse al caror pret depaseste cu mult utilitatea lor (adesea dincolo de orice limita rationala, intrand in perimetrul dopplerian al stupiditatii) contin „psihologie infasurata”, adica „vorbesc”, inconstient, pentru cei mai multi, despre variabile mentale inalt dezirabile, fie ele reale fie, si aici hazul (dar si scrasnirea dintilor) este cel mai mare, simulate.

Traim intr-o lume de iluzii, simt asta de aproape doua decenii si, pe masura ce adun mai multe primaveri (sau solstitii de toamna), mai inteleg cate o categorie sau doua. Marketingul si psihologia evolutionista din spatele lui, pe care market researcher-ii o intuiesc din interviuri si focus grupuri iar universitatile abia o descopera, respingand-o, initial, ca pe orice lucru nou prea apropiat de biologie, opereaza (sau doar analizeaza cu uimire) cu aceste iluzii, reusind necumintita performanta de a face bani (multi, multi) din aproape nimic (iluziile) pe spinarea chibzuitilor si educatilor (K-12 sau K-16, plus Ph.D, M.A, M.B.A.) consumatori.

Desi sunt un adept al stilului minimalist (nu si in gandire, unde lacomia ma devoreaza din interior) nu scriu acest articol pentru a mai pune o bomba cu hidrogen ecologic (sau secularist) la unul din picioarele miriapodului numit consumer capitalism. Acesta este mediul nostru actual de viata si nu il mai putem schimba dar ne putem adapta frumos la el. Putem naviga prin minunata lui varietate, constienti de halucinatiile colective chiar si atunci cand ne lasam captivati, din lipsa de ceva mai bun (sau de imaginatie, sau de vointa si chiar de memorie). Vreau sa impartasesc mirarea mea de consumator, intrigat de existenta unei No Buy Day (reactie compensatoare, insuficienta totusi) sau a Zilei Mondiale a Mersului pe Jos. Si un pic de psihologie, iubitoare de fitness reproductiv.

 

Tipareste acest articol Tipareste acest articol

Comentarii oprite.