A inceput sa-mi placa Victor Ponta. Nu pentru ca il vad des (efectul de familiaritate) si nici pentru ca a mai renuntat la zambetul acela din desene animate (personaje care cad de la o inaltime uriasa, gata-gata sa se faca praf si apoi se ridica frumos si zambesc)
Ci pentru ca vrea sa introduca patru ore de sport pe saptamana, la scoala. Victoras, felicitari! M-as mira sa reusesti („nu avem sali de sport, nu avem profesori, copiii nu mai vor sa faca exercitii fizice bla-bla-bla”) insa mi se pare meritorie incercarea! Sper ca nu e doar PR astfel incat sa castigi simpatia unora de teapa mea (pentru ca, daca e, iti jur, iti rup picioarele!)
Nu stiu daca tanarul nostru premier citeste psihologie evolutionista (probabil ca nu, fiind pasionat de Curtea Penala Internationala, conform tezei de doctorat). Dar aceasta masura, daca va fi luata si, mai ales, implementata, va fi (si) o victorie a noii paradigme care incepe sa se impuna in psihologie, oferind cadrul mai larg in care putem intelege procesele psihologice si comportamentele sociale.
Avem nevoie sa fim mai santosi? Evident! Si ce facem pentru asta? Distanta dintre raspunsurile la aceste doua intrebari, in opinia mea, se numeste responsabilitate.