eu te vreau si tu (nu) ma vrei (se vede in ochii tai)

Un cuplu fictiv: El, caruia i se mai spune si „Procurorul”, deoarece lucreaza la Parchet (nu in sensul ca vinde parchet, precizare pentru tinerii de 20 de ani care nu inteleg pe ce lume se afla) si Ea, careia i se mai spune „Floare de colt”. Sunt impreuna de 2 ani si se iubesc, fireste. Dar au urmatoarea problema: o asimetrie a intensitatii impulsului sexual.

El are o dorinta sexuala (pentru ea) mai scazuta, undeva la nivel 3 pe o scala 0-10 si este foarte multumit daca au o relatie sexuala o data pe saptamana (nefiind excesiv de frustrat nici daca frecventa este mai redusa, de exemplu un act sexual la doua sau chiar la trei saptamani). Ea are nevoi sexuale mai accentuate, dar nu exceptionale, undeva pe le 7,5 pe aceeasi scala 0-10. Isi doreste, prin urmare, sa faca sex cu partenerul ei ceva mai des, macar o data la doua zile.

Este adevarat, in primele 3-6 luni ale relatiei, din acest punct de vedere lucrurile stateau altfel. Se intampla, uneori, si de doua ori pe zi. Alte vremuri! Insa dupa ce a trecut „perioada magica”, intrand in ceea ce s-ar putea numi normalitate, pulsiunile lor sexuale au revenit la parametrii obisnuiti. Rezultatul: Floare de colt este mai mereu nemultumita si incepe sa aiba indoieli in privinta viitorului parteneriatului lor. Procurorul, dimpotriva, nu are motive de frustrare si este foarte optimist cand se gandeste la viitor.

Fiind o femeie responsabila, Floare de colt incearca sa faca ceva pentru nevoile ei sexuale. Nu, nu-si cauta un amant, acest lucru i se pare de neconceput (in sistemul ei de valori fidelitatea ocupa un loc central). Ci incearca sa fie cat mai atragatoare pentru Procuror. Are grija de corpul ei si se imbraca in feluri care i-au determinat pe cativa colegi de la birou sa se urce pe pereti (ei pretind ca se antreneaza pentru rolul din Spiderman). Procurorul…nimic!

Cum altfel? Impulsul lui sexual este calibrat mai jos. Nu are nicio vina! Biologia este mai puternica. Orice tentativa a partenerei lui de a-i amplifica libido-ul s-a terminat cu un esec. Si el a sperat, bineinteles, de aceea sunt ambii dezamagiti si un pic deprimati, mai ales ca se iubesc in continuare. Tu ce crezi:

El poate alege sa fie diferit? (sa aiba nevoi sexuale mai mari)

Dar ea? (sa aiba nevoi sexuale mai mici) Si daca niciunul nu poate alege „un sine nou”, biologia fiind, stim de acum, foarte incapatanata, ce este de facut? Cum se poate rezolva aceasta dilema? Este necesar ca ea sa incerce in continuare sa fie cat mai sexy? Trebuie ca el sa inceapa sa ia niste pastile? (dar nu de pe Internet, sunt contrafacute!) Sa mearga la un psihosexolog care sa-i invete niste trucuri? (dar poate fi pacalita natura?)

Si daca el chiar ar veni catre ea, mai des, pentru ca isi propune asta, fara ca in sufletul lui sa simta dorinta, ar mai fi o persoana autentica? Ar accepta ea o implinire a nevoilor ei sexuale cu pretul integritatii lui? Si nu ar avea mereu sentimentul, sau intuitia, ca ceva nu este ok si ca el „se forteaza”? (ca atunci cand el ii aduce flori pentru ca ea si-a exprimat nemultumirea ca nu mai primeste, „paradoxul florilor”, pentru pasionatii psihologiei cuplului)

Si varianta despartirii ar fi o solutie, insa de ce sa se desparta doar pentru acest lucru? (sunt in armonie in alte planuri ale relatiei) Nu cumva vor regreta amarnic, peste un numar de ani? (amandoi sunt pe la 30+, cand paleta de optiuni s-a contractat deja, mai ales pentru ea)

Fireste ca nu exista un raspuns standard dar sper sa fii de acord ca exista cateva intrebari foarte bune pentru ale caror raspunsuri Procurorul si Floare de Colt trebuie sa-si asume responsabilitatea:

  • Ce (mai) este posibil de facut in aceasta situatie?
  • Care sunt costurile daca nimic nu poate fi schimbat?
  • Merita achitate?
Tipareste acest articol Tipareste acest articol

Comentarii oprite.