Prietenii mai vechi ai blogului imi scriu si imi spun ca le lipsesc articolele. (Fiind draguti nu formuleaza asta ca un repros.)
Bine. Cateva ganduri despre dragoste sunt ok?
Am intalnit recent o asociere socanta intre Kant si dragoste. (Kant e un tip care nu a iesit niciodata din oraselul lui. Nu mi-a placut dar nu din acest motiv.)
E cam asa: Daca iubesti pe cineva doar de dragul de a-l iubi, fara a astepta ceva in schimb, dragostea ta poate fi considerata o actiune morala.
Am mai scris despre asta, in perioada mea (mult prea) idealista. (Dar fara a face legatura cu etica.) Iubesti pe cineva pentru bucuria de a oferi acest dar si nu angajezi un contabil pentru a tine scorul. (Ma rog, balanta.)
Nu ne putem imagina un standard mai inalt. Cred ca merita sa tragem cu ochiul la el, chiar daca e practic imposibil de atins. (Suntem fiinte umane, cu minti limitate, selectate evolutionist.)
Acum inteleg si de ce a iubi astfel este un lucru bun. (In sens moral.)
Intelegi si tu? Actiunea morala, kantian vorbind, se judeca in functie de motiv. Iar motivul, atunci cand iubesti fara a astepta ceva in schimb, este pur. (Adica non-egoist.)
Nu credeam dar se intampla: Kant imi devine simpatic.
PS Acest articol nu ar fi fost posibil fara ajutor. Nu am aproape nici un merit.