“theory of mind”

O prietena a blogului ma intreaba cum poate distinge intre specialistii in psihologia copilului, deoarece toti au diplome, formari, inclusiv, unii dintre ei, doctorate. Altfel spus, cum poate sti cine este si cine nu este conectat la cea mai avansata cunoastere, intemeindu-si interventiile (sau recomandarile) nu doar pe experienta personala (desi conteaza si ea), nu doar pe „intuitie” (desi conteaza si ea), nu doar pe faptul de a avea copii (desi conteaza si el), ci si pe asimilarea experientei controlate (stiintific) a altor specialisti, genul care publica in reviste peer-reviewed si lucreaza in universitati prestigioase.

Iata un criteriu: este vorba de o intrebare simpla (doar intrebarea e simpla) pentru cea pe mana careia vrei sa-ti dai adorabila progenitura si nu doar ca nu vrei sa o ameteasca sau sa-i transmita idei proaste despre realitate (first do not harm!) ci chiar ti-ar placea, pentru banii care iti zboara din buzunar (zbrr, pe-o dugheana!) sa se intample unele lucruri pozitive. Suna in felul urmator:

Imi puteti spune, va rog, mai multe lucruri despre „teoria mintii”?

PS „Theory of mind” sau „mindreading” este un mecanism psihologic innascut (un „organ mental”, un fel de „ochi”) care ajunge, in timp, sa se maturizeze (prietenii foarte vechi, dar nu si senili, ai blogului, isi amintesc de Sally)

Daca specialistul incepe sa clipeasca mai des sau, si mai grav, solicita mai multe amanunte („la ce teorie va referiti?”), sfatul meu este sa il/o saluti politicos si sa mergi in locul acela in care stii ca pot fi savurate niste prajituri grozave. Iti vor ramane bani pentru a veni si saptamana viitoare (pentru alte prajituri) stiind, simultan, ca sotul tau crede ca tu nu stii ca el stie ca nu mergi la psihologul pentru copii.

Comentarii oprite.