Luni 19. Cursul de Tanatoterapii cu Master PEU, anul 2. Fiind aproape de final ma gandesc sa le ofer o carte netradusa (inca) in limba romana dar foarte potrivita pentru conditia lor actuala :”The Gift of Therapy” (o culegere de idei, recomandari si dezvaluiri din practica lui Irving Yalom, special destinata tinerilor terapeuti). Zis si facut. Toata lumea se bucura.
Seara tarziu, cand ajung acasa, ma astepta un mail (Irina, poti marturisi!) in care eram intrebat cum mi se pare Yalom. Banal, nu-i asa? Nu tocmai: nefiind un necunoscut, primesc multe mailuri (mai ales in ultimul an in care mi-am cumparat laptop si m-am abonat la Internet,fiind probabil ultimul cadru universitar din Romania care nu facuse acest lucru-si in niciun caz pe principiul „cei din urma…”). Rezultatul: numeroase mailuri, cum spuneam. Insa niciodata, nimeni, nu mi-a cerut parerea despre Yalom sau macar sa aminteasca de el, in vreun context oarecare. Nici eu nu oferisem cartea mai sus mentionata cuiva, desi ma gandisem adesea. Si exact in ziua in care il fac pe Yalom si sfaturile lui accesibile celor care au cea mai mare nevoie de ele, primesc primul mail referitor la el. Nu mai calculez de mult probabilitati. Stiu deja:ne ies fire invizibile din cap.