Arhiva luna 09, 2012

Alesse, Yasmin & Co.

25 09 2012

Sunt 21 pe o folie plus inca 7 de culoare diferita. Stii la ce ma refer, nu? Monofazice, multifazice, secventiale sau microprogestative. Inhiba ovulatia, cresc consistenta mucozitatii cervicale (incetinesc sau chiar blocheaza inaintarea spermatozoizilor), subtiaza tesutul mucoasei uterine adica, intr-un cuvant, se opun aparitiei vietatilor dragalase. Neplanificate, desigur!

Acesta este un articol despre valori morale si politici publice.

De fapt, e mai mult o provocare pe care o adresez mintii tale, intrebandu-te: Ar fi necesar din punct de vedere moral ca guvernul sa ofere gratuit pilule anticonceptionale iar angajatorii, la randul lor, sa fie obligati prin legislatie sa le puna la dispozitia angajatilor de sex feminin? (sa faca parte din pachetul de beneficii)

Am trai intr-o lume mai buna daca s-ar intampla lucrul acesta? Si daca lumea ar putea fi mai buna, nu cumva este gresit din punct de vedere moral faptul ca nu exista o asemenea politica publica? Cu alte cuvinte, starea prezenta a lumii noastre este aceea in care guvernul le face rau cetatenilor deoarece  nu furnizeaza un serviciu (sau nu asigura conditii legale pentru furnizarea lui) binefacator? (asa cum furnizeaza reteaua de conducte prin care apa este transportata in casele oamenilor)

Cu siguranta aceasta nu va fi o tema a urmatoarei campanii electorale de la noi insa de ce nu ar fi undeva in viitor? De ce, ca o expresie a preocuparii pentru binele public (binele tuturor cetatenilor), nu am avea in vedere si prevenirea sarcinilor nedorite care ii fac sa sufere pe toti cei implicati? Cat de costisitor ar fi un program care le pune la dispozitie femeilor fertile, fie direct fie indirect (prin obligarea angajatorilor), o cutie cu 21 (28) de comprimate?

Cred ca ai inteles deja, acesta e doar un exemplu cu viclenie ales (sexul atrage atentia) pentru a ilustra conflictul valoric fundamental dintre libertate si responsabilitate sociala:

„De ce sa fiu eu taxat suplimentar pentru a plati un produs pe care o femeie responsabila trebuie sa si-l procure singura, din fonduri proprii? Si, daca nu are grija, daca nu-i pasa sau daca nu economiseste pentru a si-l permite, de ce sa fie eu pedepsit (prin taxare)? Nu e corect! Oamenii trebuie sa aiba grija de ei insisi. Eu nu sunt responsabil pentru bunastarea lor”

„Pentru ca sunt un om si nu o masina, imi pasa de fericirea semenilor mei. Nu vreau sa-i vad suferind mai ales daca aceasta suferinta poate fi prevenita printr-un efort comun, care ne costa, daca suntem cu totii contributori, foarte putin. Ma intereseaza binele, nu doar al meu, pentru ca nu sunt egoist, ci si al semenilor mei. De aceea cred ca gresim din punct de vedere moral daca nu acceptam sa platim o taxa suplimentara prin care sa prevenim o suferinta.”

Tu in ce tabara esti? Un discurs (care?) este orientat spre stanga iar celalalt este orientat spre dreapta. Ai spus cumva ca nu te intereseaza politica si de aceea nu mergi la vot? Am o veste: creierul tau este foarte interesat de politica. De ce spun asta? Pentru ca politica (deciziile politice) nu este nimic altceva decat o forma de a aplica valorile morale (ceea ce credem ca este corect sau gresit) intr-o sfera decizionala cu implicatii puternice asupra vietii oamenilor.

Pe 9 decembrie vor fi alegeri si in Romania si, fireste, nimeni nu-si va bate capul cu problema asigurarii gratuite a pilulelor anticonceptionale. Dar vor fi (sunt deja) altele. Si, oricat de greu ar fi de crezut, mai ales daca te consideri independent sau dezinteresata de subiect, si tu ai preferinte de stanga sau de dreapta. Doar ca, eventual, nu le-ai constientizat. Poate incepi sa o faci:

Punem sau nu o taxa (foarte mica) pentru a asigura gratuitatea nu doar a educatiei ci si a pilulei anticonceptionale?

Subordin: Serpentes

23 09 2012

Pe repede inapoi, 200.000 de ani. Timpuri ancestrale, pericole numeroase. Unde esti in siguranta? In pestera, desigur! Insa papa bun unde este? In afara pesterii! Ok, deci ce trebuie sa faci? (daca vrei sa supravietuiesti si, crede-ma, vrei foarte tare sa supravietuiesti)

Trebuie sa iesi din zona de siguranta si sa-ti infrunti frica!

Daca vei reusi vei gasi o nuca, o banana, o zmeura, ceva si iti asiguri necesarul de calorii astfel incat sa faci o calatorie similara si maine. Dar trebuie sa iesi din ascunzatoare! Da, este cald si bine insa doar atat: papica este afara, de-a valma cu pradatorii (adica si tu esti papa bun pentru cineva:intr-un studiu minunat, copiii din Chicago au declarat ca se tem cel mai tare de lei si tigri, desi respectivele patrupede circula destul de rar prin statul Illinois)

Fricile primitive sunt adaptari.

Asta inseamna ca au fost selectate evolutionist deoarece s-au dovedit avantajoase („care leu, fratioare, daca vine unul spre mine il fac bucatele numai din priviri!”-acest stramos foarte increzator nu a mai apucat sa-si transmita genele mai departe, avand nesansa intalnirii cu un leu rezistent la razele de lumina lansate din ochi). Si, odata cu ele, au fost selectate si metode de a gestiona frica (altfel nimeni nu ar fi iesit din pestera iar noi n-am fi avut aceasta conversatie sofisticata despre chestii arhaice).

Exemple de metode? Sunt usor de dat: ce spui de ideea de a iesi din pestera insotit de cineva? (sau, si mai bine, intr-un grup) Dar de ideea de a nu pleca la vanatoare cu mana goala? Poate si trasul cu ochiul la inovatiile din pestera vecina ar fi putut fi de folos (in termenii modernitatii, transfer de know-how, atent supravegheat de serviciile secrete)

A mers! Hominizii au supravietuit, au mancat rezonabil, au avut orgasm si, ulterior, copii si ne-au permis noua, oamenilor mileniului 3, sa existam (si sa stam, ore in sir, cu ochii la un ecran). La pachet cu genele lor au ajuns si fricile lor! Continua sa ne fie teama de serpi desi nu am vazut niciodata serpi (in Irlanda nu exista serpi), de paienjeni desi micutele vietuitoare care-si tes panzele prin colturile casei sunt inofensive si de marii pradatori, evident, daca se intampla sa circulam des prin savana africana.

Pe de alta parte, copii fiind, nu ne este teama sa introducem degetele in priza si, cu ajutorul unui parinte pasioant de vanatoare, sa ne jucam inocenti cu o pusca incarcata. Pentru a ne teme de aceste lucruri este necesar sa avem o experienta neplacuta cu ele, sau, si mai bine, altii sa aiba o astfel de experienta iar cunoasterea respectiva sa ne fie transmisa si noua. Cu toate acestea, copiii nostri, la randul lor, vor fi foarte dornici sa experimenteze viata la 220 de volti. De ce? Pentru ca au aceleasi gene ca si noi iar aceste gene nu construiesc proteine care sa intre in componenta unor circuite neurale care sa le spuna „Prize electrice, pericol! Indeparteaza-te!”

Ei vor continua sa se teama de serpi si de intuneric (te rog, daca prichindelul tau plange sfasietor pentru ca s-a descoperit singur in camera alaturata, in intuneric, du-te la el si calmeaza-l, crede-ma, Watson a gresit grav cand i-a sfatuit pe parinti sa-si lase copiii sa planga pentru a nu le consolida comportamentul recompensandu-i cu atentia lor!). Genele nu se schimba de la o generatie la alta. Dar mediile se schimba acum cu o viteza uluitoare.

In 1973, cand a avut loc prima convorbire cu ajutorul unui telefon mobil (multumesc, domnule Martin Cooper!), respectiva unealta cantarea mai mult de un kilogram. Ai fi dispus, in zilele noastre, sa cari dupa tine un iPhone 5 de un kg? Probabil ca nu si nici nu e cazul. In doar 40 de ani s-a ajuns la o greutate de 130 de grame si 10 ore de convorbiri in 2G (primul telefon avea o durata de viata a bateriei de 20 de minute).

Medii noi, aceleasi gene. Imposibil sa te plictisesti! (daca semanam) Si numeroase comportamente controlate de nevoi si frici primitive, uneori comice sau fascinante prin stupiditatea lor, alteori toxice si distructive. Si as mai avea cate ceva de adaugat dar am auzit un fosnet, daca nu cumva un sasait, sub pat.

J Genet Psychol. 1965 Jun;106:265-77, What Children Fear, Maurer A.

P.S Nu-i asa ca incepi sa intelegi psihologia evolutionista?

ce-ti mai face alela 5?

22 09 2012

Daca ai un pic de rabdare o sa ma uit cu atentie la unul din numeroasele tale brate. Cum, nu stiai ca ai mai multe? Da, prietene, iti voi cerceta, meticulos, bratul lung al cromozomului 6 in cautarea unei gene pe nume IGF2R (mai tehnic, some quantitative trait loci sau QTLs).

Ai rabdare, te-am rugat, examinarea dureaza un pic! Dar merita, sa stii! Sunt sanse sa-ti spun cate ceva despre inteligenta ta desi nu am schimbat decat formule de politete. De ce? Deoarece aceasta este una din acele gene care par a avea un efect asupra inteligentei generale (gene cu efecte mici dar semnificative)

IGF2R are 7 forme moleculare diferite (alele) iar una dintre ele (alela 5) pare a raspunde pentru patru puncte IQ si 2% din varianta inteligentei in randul indivizilor normali (fara retard). De unde stiu? Dintr-un studiu, fireste! Din pacate studiul din 1998 nu a putut fi replicat in 2002 (vezi articolele) Insa el este extrem de valoros deoarece ne apropie de intelegerea legaturilor dintre gene si abilitatile cognitive.

. Ball D, Hill L, Eley TC, Chorney MJ, Chorney K, Thompson LA, Detterman DK, Benbow C, Lubinski D, Owen M, McGuffin P, Plomin R. Dopamine markers and general cognitive ability. Neuroreport. 1998 Jan 26; 9(2):347-9.
Plomin R, McClearn GE, Smith DL, Vignetti S, Chorney MJ, Chorney K, Venditti CP, Kasarda S, Thompson LA, Detterman DK, et al. DNA markers associated with high versus low IQ: the IQ Quantitative Trait Loci (QTL) Project. Behav Genet. 1994 Mar; 24(2):107-18.
. Hill L, Craig IW, Asherson P, Ball D, Eley T, Ninomiya T, Fisher PJ, Turic D, McGuffin P, Owen MJ, Chorney K, Chorney MJ, Benbow CP, Lubinski D, Thompson LA, Plomin R. DNA pooling and dense marker maps: a systematic search for genes for cognitive ability. Neuroreport. 1999 Mar 17; 10(4):843-8.
. Fisher PJ, Turic D, Williams NM, McGuffin P, Asherson P, Ball D, Craig I, Eley T, Hill L, Chorney K, Chorney MJ, Benbow CP, Lubinski D, Plomin R, Owen MJ. DNA pooling identifies QTLs on chromosome 4 for general cognitive ability in children. Hum Mol Genet. 1999 May; 8(5):915-22.

Chorney, M.J., Chorney, K., Seese, N., Owen, M.J., Daniels, J., McGuffin, P., Thompson, L.A., Detterman, D.K., Benbow, C., Lubinski, D., Eley, T. and Plomin, R. (1998). A quantitative trait locus associated with cognitive ability in children. Psychological Science, 9, 159-166.

Hill L, Chorney MJ, Lubinski D, Thompson LA, Plomin R. A quantitative trait locus not associated with cognitive ability in children: a failure to replicate. Psychol Sci. 2002 Nov; 13(6):561-2.

despre voi (S.F)

21 09 2012

Profitand de cel mai mare laser din lume, construit deja in Romania, la Magurele (de acum stii ca sunt un obisnuit al calatoriilor in viitor), am incalecat pe o raza (precum Einstein in faimosul lui experiment mental) si m-am teleportat exact in intimitatea relatiei voastre. Iata ce te-am auzit spunand (raportez cu fidelitate):

„Dragul meu, mi-ar placea sa faci X pentru mine (de exemplu sa ma iei in brate atunci cand vezi ca sunt trista). Nu esti obligat sa faci asta. Doar iti spun astfel incat tu sa-mi cunosti nevoile si dorintele, adica sa ma cunosti pe mine. Chiar mi-ar parea rau sa te simti obligat de dorinta mea. Insa, daca m-ai putea face fericita intr-un fel, acesta (X) ar fi.

Da, chiar mi-ar placea sa faci asta pentru mine si as fi dezamagita daca nu ai face-o. Dar as trece peste dezamagire pentru ca sunt responsabila pentru dezamagirile mele. Poate as fi si furioasa pe tine (pentru ca nu ai facut X) insa as trece si peste furie, din acelasi motiv.

Iti spun ce mi-ar placea sa faci pentru mine pentru ca mi se pare frumos sa-ti spun, mi se pare frumos sa stii cine sunt. Dar este ok sa nu faci ce-mi doresc eu (X). Fericirea mea nu sta in mainile tale. Nu mai sunt un copil. Stiu sa am grija de mine insami.”

ne mai uitam si noi, impreuna, la un carburator?

20 09 2012

Din 100 de femei alese la intamplare cate crezi ca sunt interesate de carburatoare? Dar din 100 de barbati? Daca notam cu F primul numar si cu B al doilea numar, ce crezi, F este mai mic sau mai mare decat B?

Daca folosim in loc de un singur esantion mai multe, eventual din tari diferite (unde exista masini, desigur) vom obtine, oare, un rezultat consistent? (de fiecare data F este mai mic decat B sau invers)

Hai sa presupunem cazul F < B (hmm, ce m-o fi apucat de am ales aceasta varianta?) Daca am obtinut, din nou si din nou, acest rezultat, ce ar putea spune el despre anumite aspecte ale mintilor femeilor respectiv barbatilor? Atentie, nu mintea unei anumite femei si nu mintea unui anumit barbat ci mintea feminina respectiv masculina ca medie!

Te-ai gandi ca fetitele, inca de mici, au fost supuse unei presiuni socializatoare de natura a le tine cat mai departe de masinute si camioane de jucarie? Te-ai gandi ca baieteii, in medie, au fost invitati de tatii lor sa exploreze spatiul enigmatic (sibilinic?) de sub capota masinii? Sau te-ai gandi ca, mai degraba, aceste rezultate reflecta preferinte innascute? (probabil controlate genetic si hormonal)

Oricat ar parea de ciudat, pentru ca nu te cunosc, daca optezi pentru prima explicatie (dezinteresul femeilor pentru carburatoare reflecta felul in care au fost socializate inauntrul culturii occidentale) eu pot prezice si nivelul tau de idealism si inclinatia de a favoriza politici de stanga. M-as aventura chiar sa prezic, daca am fi cetateni SUA, daca citesti mai degraba New York Times sau Wall Street Journal. Fireste ca as gresi in cateva cazuri dar ce te faci daca as avea dreptate in cele mai multe?  ( cifre semnificative statistic)

Dar si mai important, lasandu-ma pe mine de o parte, ce-ar spune asta despre natura umana?